1 Ito maja rʉ̃gʉ̃cõri, “Malta wame cʉtiri yoga ña adi yoga”, yi masicʉ gʉa ĩja. 2 Iti sita gãna queno yicã gʉare. Ide jairo quedija iti ʉsajare jeame jajame riocã ĩna. Ito bajiro yicõri, “Sumarã waya mʉa cʉni”, yicã gʉare. 3 Ito yija Pablo jea cararise jabeto mioquĩ. Iti ĩ jea tĩaroca asijua budi wadigʉjʉ Pablo ya ãmojʉ ãña cuni ñia yojaquĩ. 4 Iti sita gãna Pablore ãña cuni ñia yojaja ticõri, ado bajiro ĩnamasi gãmeri bʉsicã ĩna:
5 Ito ĩna yibojarocati Pabloama jeamejʉ ãñare wẽjata tĩacoquĩ. Ito bajicõri ĩre ñejʉa rẽtabiticʉ. 6 Iti sita gãna masa ñarocõti “Mijiro yiroja”, yibojacã ĩna. “Yoari mejeti ʉsi jedi quedigʉ yiguĩji”, yibojacã ĩna. Ito bero yoari yubojari ĩ godabeja ticõri, ĩna tʉoĩarisere gajero bajirojʉa tʉoĩacã ĩna mʉcana: “Mani rʉ̃cʉbʉogʉ masʉ rujʉ, rujʉ cʉticõri ejami ãni”, yicã ĩna.
7 Ito tʉ iti yoga ʉjʉ ñari masʉ ya sita ñacʉ. Públio wame cʉtigʉ ñaquĩ ĩ. Gʉare boca ãmicõri ʉdia rʉmʉ gʉa ñacati rʉmʉricõ queno yiquĩ ĩ gʉare. 8 Ito gʉa ñaroca Públio jacʉ, jacũari, ñiori cõ yosaquĩ. Ĩ tʉ tirã wacʉ gʉa Pablo rãca. Ĩ tʉ ejacõri Diore seniquĩ Pablo. Ito yicõri cõgʉ̃re ĩ ya ãmo ĩ moa jeorocati ĩ ñarise cʉtirise iti rẽtaroca yiquĩ ĩ. 9 Ito ĩti bajija tʉocõri, iti yoga gãna gãjerã cõrã ĩ tʉ ejacã. Ito bajiri ĩna ñarise cʉtirise rẽtacʉ ĩnare cʉni. 10 Gʉare rʉ̃cʉbʉorã ñari gʉare queno yicã ĩna. Gʉa waroto riojʉa gʉa ba waroti jeyaro ñe rʉyabeto gʉare ĩsicã ĩna.
11 Ʉdiarã ũmacañi iti yoga gʉa ñaja bero mʉcana warona cumajʉ sãjacʉ gʉa. Itiga juebʉcʉ rẽtagoraga ñacʉ. Alejandría wame cʉtiri cʉto wadiraga ñacʉ itiga. Cuma bʉcʉa ũmatʉ̃adojʉare, masa rijogari bajiro ĩna menire ñacʉ iti cuma ʉjarã ĩna rʉ̃cʉbʉorise. Iti wame cʉticʉ, Cástor, ito yicõri Pólux. 12 Iti cumana wacõri Siracusa wame cʉtirijʉ jetaca ejacʉ gʉa. Itojʉ ʉdia rʉmʉ tujacʉ gʉa. 13 Ito tʉnima bʉsa warã riti Regio cʉto ejacʉ gʉa. Gãcõa sojejʉa wẽarise mino queno ejabʉacʉ gʉare. Ito bajiri gaje rʉmʉti Puteolijʉ ejacʉ gʉa. Ito majacʉ gʉa. 14 Iti cʉto gãjerã Jesure masirãre ti bʉjacʉ gʉa. “Gʉa rãca coji semana tujaya”, yicã ĩna gʉare. Iti semana bero mʉcana wasʉocʉ gʉa, Romajʉ warã. 15 Roma gãna Jesure masirã gʉa ware gaye masi yucãri seyoñi. Ito bajiri majʉ gʉare bocarã ejacã ĩna. Coriarã, Foro de Apio wame cʉtiri cʉtojʉ gʉare bocacã. Ito yicõri gãjerã Tres Tabernas wame cʉtiri cʉtojʉ gʉare bocacã. Ito ĩnare ti bʉjacõri, “Queno ya mʉ”, yiquĩ Pablo Diore. Ito bajiri queno wanʉ quena oca sẽoquĩ ĩ. 16 Romajʉ gʉa ejaja bero tubiarona ãmi wacãnare surara ʉjʉ gotiquĩ, tubiara wi coderi masʉ ʉjʉre. Pabloreama ricati sĩgʉ̃ surara codegʉ cʉtiro ĩre cũcã.
17 Gʉa ejaja bero ʉdia rʉmʉ tʉjaroca, judio masa ñasari masare ji rotiquĩ Pablo. Ĩna minijua jediroca ado bajiro ĩnare gotiquĩ ĩ:
21 Ito yija ado bajiro yicã ĩna ĩre:
23 “Ito yija iti rʉmʉ minijuana mani”, yicã ĩna. Ito yija bero batacã ĩna. Ĩna wara rʉmʉ ejaroca jãjarã masa ejacã Pablo ĩ ñarojʉ. Ĩna minijuaja ticõri, “Ĩre tʉorʉ̃nʉrãre ĩ rotirojʉ miojugʉ yiguĩji Dios”, yire gayere gotiquĩ Pablo. Busuri jĩjʉ ĩ goticoaja, rãiocũro goti tarojoquĩ. Moisés ñayorʉ ĩ ucarere gotiquĩ Pablo. Ito yicõri Diore goti ĩsiri masa ĩna ucare cʉni gotiquĩ ĩ. “Jesure tʉorʉ̃nʉjaro ĩna”, yirocʉ ito bajiro gotiquĩ Pablo ĩnare. 24 Coriarã Pablo ĩ bʉsirisere queno tʉocã. Gãjerãma tʉorʉ̃nʉbiticã. 25 Gãjerãma sĩgʉ̃re bajiro tʉoĩabiticõri wagocoacã. Ito bajijare ado bajiro gotiquĩ Pablo ĩnare:
28 Ito bajiri bʉsi tĩogʉ̃ ado bajiro gotiquĩ Pablo:
29 Pablo ito ĩ yija tʉocõri, ĩnamasiti gãmeri bʉsi wacã judio masa.
30 Ĩna wasoara wire jʉa rodo queno ñañi Pablo itojʉre. Ĩre tirã ejarãrecõti ĩnare boca ãmiyijʉ Pablo. 31 Güibicʉti oca sẽocõri, “Ĩre tʉorʉ̃nʉrãre ĩ rotirojʉ miojugʉ yiguĩji Dios”, yire gaye gotiyijʉ Pablo. Ito yicõri mani Ʉjʉ Jesucristo gaye cʉni riasoyijʉ ĩ. Ito bajiro Pablo ĩ goti ñaroca sĩgʉ̃jʉa ʉsirioro yibisijarã ĩre. Itocõ ña.