1 Ñʉje etaiyede náre jocarĩ, jaturejacarã jiad̶ocũ ʉracũi. Jatarejacarã nurié pʉ Cos ãmicʉrijiavʉita. Cõmiáijãravʉi jatarejacarã nurié Rodas ãmicʉrijiavʉi aru Pátara ãmicʉriĩmaroi máre. 2 Noi vorĩ earejacarã apecũ ʉracũre, Fenicia ãmicʉrijoborõi nʉquicũre. Que teni jaturĩ nʉrejacarã dijiávʉre jocarĩ. 3 Chipre ãmicʉrijiavʉre vaidéjacarã dijiávʉ cãcopũravʉi. Aru nʉrejacarã pʉ Siria ãmicʉrijoborõi.
7 Etarĩ Tiro ãmicʉriĩmarore jocarĩ, earejacarã Tolemaida ãmicʉriĩmaroi. Jacoyʉrejacarã diĩmarocavʉ Jesúre jʉ aipõevare. Aru mautedejacarã náque cũinájãravʉ. 8 Cõmiáijãravʉi etaivʉ diĩmarore jocarĩ, earejacarã Cesarea ãmicʉriĩmaroi. Aru nʉrejacarã Felipei cʉ̃rami. Felipe Jesús ʉ̃i yávaiye méne coyʉipõecʉ barejáme. Cũinácʉ ina siete paivʉ Jesús ʉ̃i yávaiye méne beorĩ coyʉicõjeimarare cad̶ateipõevacacʉ barejámed̶a ʉ̃. 9 Yóvaicʉvaivʉ ʉ̃i máromiva, ʉ̃mʉcʉbevʉ, Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaivʉ barejáima na. 10 Ñʉje mauteiyedeca náque apejãravʉa, ñai Jʉ̃menijicʉi yávaiyede coyʉcaipõecʉ, ʉ̃i ãmiá Agabo, ẽmenejaquemavʉ Judea ãmicʉrijoborõre jocarĩ. 11 Darĩ ñʉje yebai, jẽni Pabloi jãrióicãvare, bʉorejame ʉ̃i baju ʉ̃i pʉrʉáre aru ʉ̃i cʉbobare máre dicãvaque. Aru arejame:
12 Ñʉja jápiaivʉ diede, ñʉja aru nócavʉ máre jẽniaivʉ barejacárã Pablore parʉrõreca, ʉ̃i mʉri nʉmequiyepe aivʉ Jerusalén ãmicʉriĩmaroi. 13 Ʉbenita Pablocapũravʉ arejame ñʉjare:
14 Ñʉja ʉ̃́re jʉ are d̶arĩ bʉojabedejacarã. Que baru jẽniari dajocarejacarã ʉ̃́re. Quénora:
15 No yóboi, mead̶arejacarã ñʉje cʉvede. Aru mʉri nʉrejacarã Jerusalén ãmicʉriĩmaroi. 16 Apevʉ Cesarea ãmicʉriĩmarocavʉ Jesúre jʉ aipõeva yóvarejaima ñʉjare. Nʉvarejaima ñʉjare Mnasṍi cʉ̃rami. Ñai Mnasón Chipre ãmicʉrijiavʉcacʉ barejámed̶a. Aru javeita jʉ arejamed̶a Jesúre. Ʉ̃́que cʉrãjivʉ barejacárã ñʉja.
17 Ñʉje eaiyede Jerusalén ãmicʉriĩmaroi, Jesúre jʉ aipõeva torojʉrĩ me jacoyʉrejaima ñʉjare. 18 Cõmiáijãravʉi nʉrejacarã Pabloque Santiago yebai, ʉ̃́re jã́ranʉivʉ. Caivʉ ina Jesúre jʉ aivʉre coreipõeva cójijidejaima ʉ̃́que. 19 Pablo náre jacoyʉrĩ bʉojarĩ, coyʉrejame caiye Jʉ̃menijicʉi d̶are d̶aiye báquede ʉ̃́re judíova ãmevʉ jẽneboi. 20 Ʉ̃i coyʉiyede jápiaivʉ bácavʉ, caivʉ mearore jídejaima Jʉ̃menijicʉre. Aru arejaima Pablore:
26 Dinʉmʉ Pablo yóvarejamed̶a ina yóvaicʉvaivʉ ʉ̃mʉvare. Cõmiáijãravʉi d̶arejamed̶a ʉ̃ yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyede ʉ̃i coyʉiye báquepe Moisés bácʉre náque, ne meara marajiyépe ayʉ Jʉ̃menijicʉi jã́inoi. Ecorejamed̶a Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami, coyʉcʉyʉ sacerdotevare ájãravʉ ne jebeijãravʉre, ne jínajiyepe ayʉ ne jícaiyede Jʉ̃menijicʉre na coapa.
27 Yópe Jʉ̃menijicʉi d̶aicõjeiyede ʉ̃i coyʉiye báquepe Moisés bácʉre d̶arejaimad̶a siete paijãravʉa baju. Dijãravʉa cũiquíye jipojĩcai, apevʉ judíova daivʉ bácavʉ Asia ãmicʉrijoborõre jocarĩ jã́rejaimad̶a Pablore Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami jívʉi. Obedivʉ põevare jarare d̶arejaimad̶a Pablore. 28 Ʉ̃́re jẽni, cod̶oboborĩ arejaimad̶a:
29 Jipocamia jã́rejaimad̶a Pablo cuyʉre Jerusalén ãmicʉriĩmaroi judíova ãmevʉcacʉmaque, ʉ̃i ãmiá Trófimo, Éfeso ãmicʉriĩmarocacʉ. Que baru ina judíova “Pablo nʉvacʉbe judío ãmecʉre Jʉ̃menijicʉi cʉ̃rami jívʉi”, arejaimad̶a na ʉbenina. 30 Dinʉmʉ caivʉ diĩmarocavʉ jorojĩvʉ cúyarĩ, cójijini, Pablore jẽni, jabʉborejaimad̶a Jʉ̃menijicʉi cʉ̃ramine jocarĩ. Cũiná biedejaimad̶a caicobea diñami jedevacobeare. 31 Ne boarĩ́ jarʉvarĩduiyedeca ʉ̃́re, apevʉ põeva boro jarorejaimad̶a ñai churaravai jabocʉre. “Caivʉ Jerusalẽ́cavʉ cãrijini jorojĩvʉbu”, arejaimad̶a ʉ̃́re. 32 Maumejiena cójijovarĩ churaravare aru apevʉ ne jabovare máre, cúyarĩ jõd̶ari earejaimad̶a ina obedivʉ põeva yebai. Aru ne jã́iyede ñai jabocʉre aru ina churaravare máre, Pablore jara popeni dajocarejaimad̶a na. 33 Ne yebai dayʉ ñai jabocʉ, bʉoicõjenejamed̶a Pablore pʉcamea tãumeaque. Aru jẽniari jã́rejamed̶a:
34 Apevʉ ina cójijinocavʉ apei arĩ cod̶oboboiyede, apevʉ máre apeita cod̶oboborĩ ávarejaimad̶a na. Ne pare bʉjié boje, ñai jabocʉ coreóvabedejamed̶a aipe aivʉre. Que baru churaravare nʉvaicõjenejamed̶a Pablore churaravai cʉ̃rami jívʉi. 35 Nʉvarejaimad̶a ʉ̃́re quédata mʉicad̶avaita. Ʉbenita ina obedivʉ põeva ne jorojĩye boje, ĩ́yʉrĩdurejaimad̶a Pablore cojedeca churaravare jocarĩ. Que baru ʉ̃́re dʉrʉrejaimad̶a, põeva ne ĩmenajiyepe aivʉ ʉ̃́re. 36 Que teni ina obedivʉ põeva nʉrejaimad̶a ʉ̃i yóboi aru:
37 Ne nʉvaiyede Pablore bʉoimʉpe churaravai cʉ̃rami, Pablo arejamed̶a griego ãmicʉricamua yávaicamuaque ñai churaravai jabocʉ pʉeno parʉcʉre:
39 Aru Pablo arejamed̶a ʉ̃́re:
40 Ñai churaravai jabocʉ pʉeno parʉcʉ coyʉicõjenejamed̶a ʉ̃́re. Que baru Pablo núri noi mʉicad̶avai, ʉ̃i pʉrʉque jã́d̶ovarejamed̶a, ne bi arãjiyepe ayʉ. Ne bi aiyede, Pablo coyʉrĩ bʉ́rejamed̶a ne yávaicamuaque, judíovai yávaicamuaque, yópe arĩ:
<- Hechos 20Hechos 22 ->