1 Re Jesús y re ru-discípulos xe'el-a chire' y xe'ba pa Nazaret, re tenemit re anche' xq'uiy-va reja'.[~1~] 2 Y tak xapon re k'ij chin uxlanen, reja' xuc'ut re ruch'abal re Dios chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Y roma re ch'abal re ye'rubij chique, re vinak re quimalon-qui' chire', can anchique-la xquic'axaj, y xquibila': ¿Anchique roma tak re ache re' camas na'oj c'o riq'uin y nitiquir ye'ruban milagros? ¿Ancha'l tak nitiquir nuban ronojel re'? 3 Roma re ache re' xa carpintero, ral re María, quich'alal re Jacobo, re José, re Judas y re Simón. Y re je rana' xa chakacojol yoj jec'o-va, xe'cha'.
5 Y chupan re rutenemit, re Jesús man q'uiy-ta milagros xuban roma re ruvinak cama-va xquinimaj-ta. Xaxe-oc ca'e-oxe' yava'i' re xuya' ruk'a' pa quive' chin xe'ruc'achojsaj. 6 Y reja' can anchique-la xuna' roma xe'rutz'at che re vinak chire' pa rutenemit, xa can man xquiban-ta confiar-qui' riq'uin. Reja' xba c'a pa tak cocoj tenemit re jec'o chunakaj re rutenemit. Reja' can xuc'ut re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak.[~4~]
7 C'are' re Jesús xe'rayoj re je doce ru-discípulos. Y che ca'ca' che ca'ca' xutz'am-a quitakic chubanic re samaj, y xuya-a poder chique chin ye'tiquir ye'quilisaj re itzel tak espíritu.[~5~] 8 Y reja' xubij-a chuka' chique che xaxe re quich'ama'y tiquic'uaj-a y man tiquic'uaj-a jun chic cosa. Man tiquic'uaj-a quiya'l, man tiquic'uaj-a vay y chuka' man tiquic'uaj-a mero[~6~] pa tak ximibal-quipan. 9 Man tiquicusaj-a ca'e' quitziak. Pero re quixajab otz che niquicusaj-a. 10 Re Jesús xubij-a chuka' chique: Xabanchique tenemit yixapon-va, tak yixoc pa jun jay, chire' quixc'ue-va-ka. Xa c'aja tak yixel-pa chire', otz niya' can re jay re anche' xixc'ue-va.[~7~] 11 Y vo xa re anche' yixapon-va, re vinak man otz-ta ic'ulic niquiban y man niquijo-ta chuka' niquic'axaj re ruch'abal re Dios re nitzijoj yex chique, quixel-pa chire'. Y titavaj can re pokolaj re c'o pa tak ivakan chiquivach re vinak re', chin tiquitamaj che man otz-ta re xquiban[~8~] chiva. Roma yen can katzij nimbij chiva, che chupan re k'ij tak xtibanataj re juicio, re vinak re xe'c'ue' pa tenemit Sodoma y Gomorra, man can-ta xtak'ax rue' re castigo xtika pa quive' que chach re xtika pa quive' re vinak chin re tenemit re man otz-ta[~9~] ic'ulic xtiquiban, xcha-a chique.
12 Y re discípulos xe'ba. Reje' xquibij chique re vinak che tijalataj quic'aslen chach re Dios. 13 Y re discípulos q'uiy itzel tak espíritu re xe'quilesala'. Y chuka' xquiyala' aceite olivo pa quive' je q'uiy yava'i'[~10~] y xe'quic'achojsala' can.
14 Y re Rey Herodes xuc'axaj che re Jesús camas elinak rutzijol chiquicojol re vinak. Pero re Herodes xubij-ka pa ránma che re Jesús xa ja re Juan Bautista re xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i',[~11~] y mare' tak c'o poder pa ruk'a' chin q'uiy milagros nitiquir ye'rubanala', xcha-ka reja'.
15 Pero jec'o nic'aj chic chique re vinak re xquibij che re Jesús xa ja re Elías. Y jec'o nic'aj chic xquibij che reja' jun profeta, re ancha'l re profetas re xe'c'ue' ajuer can.[~12~]
16 Pero tak re Rey Herodes xuc'axaj re', xubij: Re Jesús xa ja re Juan Bautista re xintak rutzaq'uisic rujalom, y vocame xc'astaj-pa chiquicojol re anama'i', xcha'.
17 Roma ja re Rey Herodes re xbin che tiquitz'ama-pa re Juan. C'are' xuya' pa cárcel y xuxim che cadena. Re Herodes quire' xuban roma re ixok rubini'an Herodías re c'o riq'uin, xa ruxayil re Felipe re ruch'alal re Herodes. Y re Herodes can quic'uan-va-qui' riq'uin re Herodías.[~13~] 18 Re Juan xtz'am roma rubin cha re Herodes: Man otz-ta abanon roma aconak-ka avxayil re Herodías re ruxayil re avch'alal[~14~] rubini'an Felipe.
19 Re Herodías can rujovan-va c'a ruquimisan re Juan roma itzel nuna' cha, pero man pa ruk'a-ta reja' c'o-va, mare' man tiquirnak-ta. 20 Re Rey Herodes can rutaman che re Juan jun lok'olaj ache y choj ruc'aslen chach re Dios, y nuxibij-ri' chach. Can man ruyi'on-ta k'ij chin che c'o-ta cosas ruc'alvachin. Reja' can jabal nuc'axaj tak re Juan nubij re ruch'abal re Dios cha. Pero reja' man ninojitaj-ta chach re andex ruc'amon che nuban. 21 Y xapon re k'ij re yaben roma re Herodías chin nika re Juan pa ruk'a'. Chupan re k'ij tak re Rey Herodes xtz'akater chic jun rujuna',[~15~] xe'rayoj conojel re ye'bano gobernar re jec'o pa ruk'a', xe'rayoj re je ec'uay quichin re soldados y xe'rayoj chuka' re achi'a' re c'o más quik'ij chiquicojol re aj-Galilea, chin jun va'in. 22 Y re anche' quimalon-va-qui' reje', xoc-apo jun xtan ral re Herodías, y reja' xajo' chiquivach. Y re xajoj xuban re xtan camas xka chach re Rey Herodes y chiquivach conojel re ye'va' riq'uin. Y re Rey Herodes xubij cha re xtan: Tac'utuj re andex xtajo' y xtinya' chava. 23 Can nimban jurar chavach, che xabandex re xtac'utuj chua, xtinya' chava, astapa' pa nic'aj cha re lugar re anche' nimban-va gobernar re xtac'utuj, can xtinya' chava, xcha' re Rey Herodes cha re ral re Herodías.
24 Pero re xtan, xe xuc'axaj re xubij re Rey Herodes, xel-a y xbo'rbij cha re rute': ¿Andex como ninc'utuj cha re Rey Herodes? Roma reja' xubij chua che xabandex re xtajo', can xtuya' chua, xcha' re xtan cha re rute'.
25 Y re xtan can jare' xtzolaj-apo riq'uin re Rey Herodes y xbo'rbij cha: Yen ninjo' che vocame-yan naya-pa chua chach jun plato, re rujalom re Juan Bautista, xcha' cha re Rey Herodes.
26 Y re Rey Herodes camas xbison-ka pa ránma roma re', pero roma can rubanon chic jurar cha che can xtuya-va re andex nrajo' y roma chuka' can chiquivach re jec'o riq'uin chach mesa xubij-va, tiene que nuban re nic'utux cha, chin man nuya-ta ruq'uex. 27 Y re Rey jare' tak xutak-a jun soldado chin tic'am-pa re rujalom re Juan Bautista. 28 Y re soldado xba. Reja' xbo'rtzaq'uij-pa rujalom re Juan Bautista chire' pa cárcel. Y c'are' re rujalom re Juan xuc'am-pa cha re xtan chach jun plato y re xtan xbo'rya' cha re rute'.
29 Tak re ye'tzekelben chin re Juan xquic'axaj che xquimisas, xe'ba chuc'amic re ru-cuerpo, y xbequimuku' can.[~17~]
30 C'are' re ru-apóstoles re Jesús xe'tzolaj-pa banoy rusamaj re Dios y xquimol-apo-qui' riq'uin re Jesús. Reje' niquibila' cha ronojel re xquibanala'[~18~] y re xquic'ut chiquivach re vinak. 31 Y re Jesús xubij chique: Jo' pa jun lugar re anche' je manak vinak chin che yoje'xulan ba'.
37 Jac'a re Jesús xubij chique re ru-discípulos: Tiya' quivay yex, xcha' chique. Y reje' xquibij cha: Rat nabij che takaya' quivay yoj, pero manak modo roma nrajo' che nakalok' ála ca'e' ciento denarios vay chin ye'va' conojel, xe'cha'.
38 Y reja' xuc'utuj chique: ¿Jenipa' vay c'o iviq'uin? Titz'eta-na c'a. Y tak reje' quitz'eton chic, xquibij: C'o vo'o' vay y ca'e' car.[~24~]
39 C'are' reja' xubij chique re ru-discípulos che tiquibij chique re vinak che que'tz'uye' conojel pa rue' re sabana, y pa tak grupos tiquic'uala-qui'. 40 Y re vinak re' can xe'tz'uye' pa rue' re sabana, y xquic'uala-qui' pa tak ciento y nic'aj tak ciento. 41 Y re Jesús xe'ruli'ej pa ruk'a' re vo'o' vay y re ca'e' car, xtzu'un chicaj y xutioxij cha re Dios.[~25~] Reja' xe'rupar re vay y xuya-a chique re ru-discípulos chin che niquijachala' chiquivach re vinak. Y quire' chuka' xuban riq'uin re car. Xujach chiquivach conojel. 42 Can conojel jabal xe'va'. Can man jun re man-ta xva'. 43 Y c'a c'o doce chacach re nojnak che vay y car re xuban sobra. 44 Camas je q'uiy vinak re xe'va', roma xaxe re achi'a' je vo'o' mil.
45 Y jare' tak re Jesús xubij chique re ru-discípulos che que'oc-a chupan re canoa, chin que'nabayaj-a chach, che que'ba pa Betsaida, re tenemit re c'o juc'an-apo ruchi-ya'. Y reja' c'a ye'ruban-na can despedir[~26~] re vinak. 46 Y tak re Jesús xe'ruban-yan can despedir re vinak, reja' xba pa rue' re loma[~27~] chubanic orar.[~28~] 47 Re Jesús xc'ue-na can pan ulef, pero re discípulos je'binak pa canoa y naj xe'ba-yan-apo pa rue' re lago. Pa runic'ajal chic re lago jec'o-va-apo tak xoc-ka re ak'a'. 48 Y re Jesús xe'rutzu' che re ru-discípulos man choj-ta nibiyin re canoa chiquivach, roma re cak'ik' nupaxij-ri' chach re canoa y nutzolij chij. Y tak nisakar-yam-pa, re Jesús binak charakan pa rue-ya' chin niba-apo quiq'uin y nrajo' nak'ax chiquivach. 49 Pero tak re discípulos xquitz'at che c'o jun pitinak charakan pa rue-ya', xe'siq'uin. Roma reje' xquinojij che re pitinak pa rue-ya' xa jun xibinel. 50 Y roma can conojel xe'tz'eto richin, xsatz quic'o'x. Y mare' re Jesús cha'nin xch'o-apo chique y xubij: Man tixibij-ivi'. Ja yen re Jesús,[~29~] xcha' chique.
51 Y reja' xoc-a quiq'uin pa canoa. Y jare' tak xtane-ka re cak'ik'. Y re discípulos camas c'a xsatz quic'o'x. 52 Y astapa' can xquitz'at tak re Jesús xuban che xq'uier re vay, reje' man xk'ax-ta pa quive' che reja' can nitiquir-va nuban xabanchique cosa, roma can c'o poder riq'uin. Reje' can c'a quicoversan re cánma.[~30~]
53 Y reje' xe'k'ax pa rue' re lago re' y xe'bapon chupan re lugar rubini'an Genesaret.[~31~] Reje' xe'bapon chuchi' re lago y chire' xquiya-va can re qui-canoa. 54 Y xe xe'ka can pa canoa, re vinak re jec'o chire' chuchi-ya', cha'nin xquitamaj rach che ja re Jesús re xka can pa canoa. 55 Mare' xquiyala' rutzijol ronojel lugar re jec'o nakaj, che re Jesús c'o chire'. Y re vinak ye'quic'amala-pa re quiyava'i' chach re qui-camilla, y xe'quic'uaj-apo chach re Jesús re anchique lugar niquic'axaj che c'o-va. 56 Y xabanchique lugar napon-va, re pa tak nima'k y cocoj tenemit, y chuka' pa tak juyu', re vinak xe'quiyala' re yava'i' pa tak bey re anche' nak'ax-va reja'. Camas c'a utzil niquic'utula' cha chin che tuya' k'ij chique chin niquitz'am astapa' xaxe re ruchi-rutziak.[~32~] Y conojel re xe'tz'amo ruchi-rutziak re Jesús, xe'c'achoj cha re quiyabil.
<- SAN MARCOS 5SAN MARCOS 7 ->✡6:1 Mt 13.54.
✡6:3 Is 53.2, 3; Jn 6.42.
✡6:4 Mt 13.57.
✡6:6 Mt 9.35.
✡6:7 Mt 10.1.
✡6:8 Lc 9.3.
✡6:10 Mt 10.11; Lc 9.4.
✡6:11 Mt 10.14; Lc 10.10, 11; Hch 13.51.
✡6:11 He 10.31.
✡6:13 Stg 5.14.
✡6:14 Mt 14.1, 2; Lc 9.7.
✡6:15 Mt 16.14; Mr 8.28.
✡6:17 Lc 3.19, 20.
✡6:18 Lv 18.16; 20.21; He 13.4.
✡6:21 Mt 14.6.
✡6:24 Pr 12.10.
✡6:29 Mt 14.12.
✡6:30 Lc 9.10.
✡6:31 Mr 3.20.
✡6:32 Mt 14.13.
✡6:34 Mt 9.36; 14.14; He 4.15.
✡6:34 Is 54.13; 61.1.
✡6:35 Mt 14.15; Lc 9.12.
✡6:38 Mt 14.17; 15.34.
✡6:41 Mt 26.26.
✡6:45 Mt 14.22.
✡6:46 Jn 6.15.
✡6:46 Mt 14.23; Mr 1.35; Lc 6.12.
✡6:50 Mt 14.27; Jn 6.20.
✡6:52 Jer 17.9; Mr 3.5; 8.17; 16.14.
✡6:53 Mt 14.34.
✡6:56 Mt 9.20; Lc 8.44.