1 Re k'ij tak xban bautizar re Jesús, nojnak ránma riq'uin re Espíritu Santo[~1~] xel-pa chupan re rakan-ya' Jordán. Y re Espíritu Santo xuban cha re Jesús che xba[~2~] chupan re jun lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha. 2 Y chire' xc'ue-va cuarenta k'ij,[~3~] y ronojel re tiempo re' re itzel nutaj ruk'ij chij chin che nika-ta pa mac.[~4~] Y chupan re tiempo re xc'ue' chire', man jun cosa xutaj. Mare' re Jesús xch'umun rupan. 3 Y xpa re itzel xubij cha re Jesús: Rat nabij che yat Ruc'ajol re Dios. Tabana' cha re aboj re' che toc vay.
4 Pero re Jesús xubij cha: Tz'iban can chupan re ruch'abal re Dios che re ache man xe-ta riq'uin re vay nuvel-va ruc'aslen, xa can nuvel-va chuka' ruc'aslen riq'uin re ruch'abal re Dios.[~5~]
5 Y jare' tak re itzel xuc'uaj-a re Jesús pa rue' jun loma re camas naj jotal, y xa pa jun rato xuc'ut ronojel naciones chin re ruch'ulef chach re Jesús. 6 Y c'are' re itzel xubij cha re Jesús: Yen ninjach pan ak'a' re quik'ij ronojel re naciones re' chin naban gobernar pa quive' y xabanchok cha ninya-va can, roma pa nuk'a' yen jachon-va can.[~6~] 7 Y vo xa rat yaxuque' chinoch y naya' nuk'ij, ronojel c'a re' xtoc avichin, xcha' re itzel cha.
8 Pero re Jesús xubij cha: Cabiyin, y man chic quinanak rat Satanás. Roma chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can, nubij: Xaxe c'a re Kajaf Dios takaya' ruk'ij y xaxe chuka' reja' takabana' rusamaj,[~7~] xcha' re Jesús cha.
9 Y c'are' re itzel xuc'uaj chic-a re Jesús c'a pa tenemit Jerusalén, y xuban cha che xjote-a c'a pa rue' re namalaj rachoch re Dios roma camas naj jotal chicaj. Y tak jec'o chic chire', re itzel xubij cha re Jesús: Tatorij-ka-avi' vova', rat re yabin che yat Ruc'ajol re Dios.[~8~] 10 Roma chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can, nubij:
12 Pero re Jesús xubij cha re itzel: Yen can man nintojtobej-ta re Dios. Roma chupan re ruch'abal re Dios re tz'iban can nubij che man takatojtobej re Kajaf Dios.[~10~]
13 Y tak re itzel man nuvel-ta chic andex nuban cha re Jesús chin nitzak pa ruk'a', xuya' can jun tiempo.[~11~]
14 Y re Jesús xtzolaj pa Galilea,[~12~] y nojnak ránma riq'uin re ru-poder re Espíritu Santo. Y chupan ronojel re tenemit jec'o chunakaj re Galilea, xapon rutzijol re Jesús. 15 Y reja' nuc'ut c'a re ruch'abal re Dios pa tak nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. Y re vinak re ye'c'axan re nubij, camas c'a niquiya' ruk'ij.[~13~]
16 Re Jesús xba pa tenemit Nazaret,[~14~] re anche' xq'uiy-va. Y chupan re k'ij chin uxlanen, reja' xba pa jun nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha,[~15~] roma reja' can quire-va tuban. Y tak c'o chic chire', reja' xpa'e' chin nuban leer re ruch'abal re Dios. 17 Y c'o c'a jun libro re xya-apo cha, chin nuban leer chiquivach re vinak re jec'o-apo chire'. Y re libro re xya-apo cha ja re rutz'iban can re Isaías re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Y tak re Jesús xujak re libro, xuvel c'a re jun parte re anche' nubij-va:
20 Y re Jesús xutz'apij re libro re xuban leer chiquivach re vinak re jec'o chupan re nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha. C'are' xuya' can cha jun ache re nisamaj chire', y c'are' xbetz'uye'. Y re vinak niquitzu-niquitzu-apo. 21 Y reja' xch'o y xubij: Ja chupan re i-tiempo yex nibanataj-va re rubin can re Dios chupan re libro re', xcha'.
22 Y conojel re vinak re quimalon-apo-qui' chire', otz niquitz'at re Jesús[~18~] y chuka' nika chiquivach re utzulaj tak ch'abal re xe'rubij chique, can anchique-la xquic'axaj, roma man jun bey quic'axan quire' ancha'l re xe'rubij[~19~] chique. Y chuka' re vinak re' niquibila' chiquivach: Xa jare' re ruc'ajol re José,[~20~] ye'cha'.
23 Y re Jesús xubij chic chique: Yen can ntaman re andex ninojij chuij roma nibij: Vo xa re Jesús re' can nitiquir-va ye'rubanala' milagros, man xe-ta pa tenemit Capernaum que'rubanala-va. Can que'rubanala' chuka' vova' pa rutenemit.[~21~]
24 Y chuka' xubij chique re quimalon-qui' chire': Re jun rusamajel re Dios re nibex profeta cha, man niquinimaj-ta tak napon pa rutenemit,[~22~] roma aj-chire'. 25 Y yen nimbij che yex itaman re xbanataj pa ru-tiempo re Elías re rusamajel re Dios re xbex profeta cha, tak oxe' juna' y nic'aj manak job xuban. Can katzij-va che je q'uiy malca'n tak ixoki' jec'o chupan re tiempo re' tak camas viyjal xpa pa rue' re ka-nación Israel.[~23~] 26 Pero re Dios man xutak-ta re Elías pan Israel re rutenemit re Dios, chin che xuto-ta jun chique re malca'n tak ixoki' re jec'o chire'. Reja' xutak-a re Elías riq'uin jun malca'n-ixok re c'o c'a pa jun tenemit rubini'an Sarepta.[~24~] Y re tenemit re' c'a chunakaj re tenemit Sidón c'o-va-apo. 27 Y can quire' chuka' xbanataj quiq'uin re xe'yavaj pa ru-tiempo re Elías re rusamajel re Dios re xc'ue' ajuer can, re xbex profeta cha. Pa ru-tiempo re Eliseo, chire' pa nación Israel, je q'uiy re je'ac'ayon re jun yabil rubini'an lepra. Pero re Dios man xrajo-ta chuka' che c'o-ta jun re xc'achojsas cha re ruyabil ruc'alvachin, xaxe c'a re Naamán re xrajo' re Dios che xc'achojsas y reja' jun ache aj-Siria.[~25~]
28 Y re vinak re quimalon-apo-qui' chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, tak xquic'axaj re xubij-ka re Jesús chique, xyacataj quiyoval. 29 Y xe'beyacataj-pa, y xquilisaj-a re Jesús chuchi' re tenemit. Re jun tenemit re' chach jun loma c'o-va. Mare' re vinak xquic'uaj-a c'a pa rue' re loma chin ne'quichocomij-pa. 30 Pero re Jesús choj xel-pa chiquicojol re vinak y xba.[~26~]
31 C'are' re Jesús xbeka pa tenemit Capernaum. Re tenemit re' c'o chupan re Galilea. Y chupan re k'ij chin uxlanen reja' xba pa nema-jay rubini'an sinagoga[~27~] chin nuc'ut re ruch'abal re Dios chiquivach re vinak re quimalon-qui' chire'. 32 Y conojel re vinak re quimalon-qui' chire', can anchique-la xquina' tak xquic'axaj re enseñanza re nuc'ut re Jesús chiquivach, roma can riq'uin autoridad tak ye'rubila' re ch'abal y can ja re nubij reja' re tiene que niban.[~28~]
33 Y chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, chire' chiquicojol re vinak c'o-apo jun ache re c'o jun itzel espíritu riq'uin. Y re itzel espíritu re c'o riq'uin re ache, jun pa ruchi' xuban tak xch'o,[~29~] 34 y xubij cha re Jesús: ¿Andex najo' chaka yoj, rat Jesús re yat aj-Nazaret? ¿Xapa chin che yojaq'uis? Yen ntaman yat anchique rat y mare' ntaman che rat can yat lok'olaj[~30~] Ruc'ajol re Dios, xcha'.
35 Pero re Jesús xubij cha re itzel espíritu: Ch'oj-achi'. Catel-a riq'uin.
37 Y re vinak re jec'o chupan re lugares re jec'o chunakaj re tenemit Capernaum, xquic'axaj re ye'rubanala' re Jesús. Cha'nin c'a xba rutzijol re Jesús.[~31~]
38 Y chupan re mismo k'ij re' re chin uxlanen, re Jesús xel-pa chire' pa nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha, y choj xba c'a charachoch re jun ru-discípulo rubini'an Simón. Y chupan re k'ij re' re rujete' re Simón niyavaj roma jun namalaj c'atan[~32~] tz'amayon richin. Y re jec'o chire' pa jay xquic'utuj utzil cha re Jesús pa rue' re yava', che nuc'achojsaj-ta. 39 Y reja' xluque-ka riq'uin re ixok y xubij che tiq'uis-a re c'atan chij. Y can xe xubij quire' re Jesús, can jare' xq'uis-a.[~33~] Y re ixok re', can jare' xbeyacataj-pa y xuya' quivay re Jesús y re je'binak chij.
40 Tak xka-yan-ka re k'ij chupan re jun k'ij re' re chin uxlanen, conojel re vinak chin re tenemit, re jec'o yava'i' quiq'uin, xe'quic'uaj-apo chach re Jesús.[~34~] Re yava'i' re xe'quic'uaj-apo re vinak re', q'uiy rach yabil ndoc chique. Cada jun chique re ye'yavaj, re Jesús xuya' ruk'a' pa quive' chin xe'ruc'achojsaj-a. 41 Je q'uiy chique re yava'i' re' xa itzel tak espíritu jec'o quiq'uin. Pero re Jesús xe'rulisaj-a chuka'. Y tak re itzel tak espíritu ye'el-a quiq'uin re yava'i', can jun c'a pa quichi' tak ye'ch'o y niquibij: Ja rat re Ruc'ajol re Dios.[~35~]
42 Y namak'a-yan ruca'n k'ij, re Jesús xel-a pa tenemit. Reja' xba chupan jun lugar anche' manak vinak re nibex desierto cha.[~36~] Pero re vinak xe'ba chucanoxic re Jesús, y xbequivila-pa. Re vinak re' man niquijo-ta che niba re Jesús, reje' xquijo-ta xquik'at-ka. 43 Pero re Jesús xubij chique: Yen tiene que yimba pa tak nic'aj chic tenemit, chin ne'ntzijoj re utzulaj ruch'abal re Dios re nich'o chij tak re vinak ye'oc pa ruk'a' re Dios.[~37~] Roma re' tak xintak-pa, xcha' re Jesús.
44 Y ja quire' xubanala' re Jesús pa Galilea, can xutzijoj re ruch'abal re Dios pa tak nema-jay re anche' nitzijos-va re ruch'abal re Dios re nibex sinagoga cha.[~38~]
<- SAN LUCAS 3SAN LUCAS 5 ->✡4:1 Is 11.2; 61.1; Mt 4.1; Mr 1.12; Jn 3.34.
✡4:1 Lc 2.27; Jn 1.33.
✡4:2 Gn 3.15; Ex 34.28; 1 R 19.8.
✡4:2 He 2.18; 4.15.
✡4:4 Dt 8.3; Ef 6.17.
✡4:6 Jn 12.31; 14.30; Ap 13.2, 7.
✡4:8 Dt 6.13; 10.20.
✡4:9 Mt 4.5; 8.29; Ro 1.4; 1 P 5.8.
✡4:10 Sal 91.11.
✡4:12 Dt 6.16.
✡4:13 Jn 14.30; Stg 4.7.
✡4:14 Mt 4.12; Hch 10.37.
✡4:15 Is 52.13.
✡4:16 Mt 2.23; Mr 6.1.
✡4:16 Hch 13.14.
✡4:18 Sal 45.7; Is 11.2-5; 42.1; 50.4; 59.21; Dn 9.24.
✡4:19 Lv 25.8; 2 Co 6.2.
✡4:22 Sal 45.2; Pr 10.32; Mr 6.2.
✡4:22 Mt 13.54; Lc 2.47.
✡4:22 Jn 6.42.
✡4:23 Mt 4.13; 11.23; 13.54; Mr 6.1.
✡4:24 Mt 13.57; Mr 6.4; Jn 4.44; Hch 22.3, 18-22.
✡4:25 1 R 17.9; 18.1; Stg 5.7.
✡4:26 1 R 17.9.
✡4:27 1 R 5.14.
✡4:30 Jn 8.59; 10.39; 18.6, 7; Hch 12.18.
✡4:31 Mt 4.13; Mr 1.21.
✡4:32 Mt 7.28, 29; Tit 2.15.
✡4:33 Mr 1.23.
✡4:34 Sal 16.10; Is 49.7; Dn 9.24; Lc 1.35; Hch 2.31.
✡4:37 Sal 72.8; Mi 5.4.
✡4:38 Mt 8.14; Mr 1.29; 1 Co 9.5.
✡4:39 Sal 103.3; Lc 8.24.
✡4:40 Mt 8.16; Mr 1.32.
✡4:41 Mr 1.25, 34; 3.11.
✡4:42 Mr 1.35.
✡4:43 Mr 1.14, 15; Hch 10.38; Ro 15.8.
✡4:44 Mr 1.39.
Languages