1 Jac'ari' tok ri Jesús y ri ebenak chirij xe'oc-pe pa canoa richin xek'ax-pe ri juc'an ruchi' ri ya', xepe c'a chupan ri tinamit[~1~] ri can tic'uje-vi ri Jesús. 2 Jac'ari' tok xuc'uax-apu chuvech ri Jesús jun ri caminak ruk'a-rakan cotz'ol-e chuvech ruvaro'el. Tok ri Jesús xerutz'et ri ecanoy richin, chi riq'uin ronojel cánima[~2~] epetenak riq'uin, rija' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Valc'ua'l, tiquicot ri avánima; ri amac xe'an yan perdonar,[~3~] xcha'. 3 Jari' tok ec'o achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley ri xyo'ox che ri Moisés xqui'ij-ka pa tak cánima chirij ri Jesús: Ri achi re' itzel nich'o chuvech ri Dios. 4 Pero ri Jesús reteman[~4~] ri niquinojij ri achi'a' ri'. Romari' quire' xu'ij chique: ¿Achique roma xa itzel ri ninojij pa tak ivánima? 5 Roma, ¿achique ri más man c'ayef ta richin nin-ij che ri niyavej re'? ¿Ja chi xe'an yan perdonar ri rumac, o ja chi ticataj y tuc'uaj-e ri ruvaro'el? 6 Vacami c'a, richin chi rix nivetemaj chi yin ri xitak-pe richin xinalex chi'icojol yo'on-pe uchuk'a' chuve richin nin-en perdonar mac[~5~] pa ruvi' ri roch'ulef, titz'eta' c'a, xcha'. Jac'ari' xu'ij che ri caminak ruk'a-rakan: Cacataj, tac'uaj-e la avaro'el y cabin chi'avacho, xcha' che. 7 Xcataj c'a e ri xc'achojrises y xbe chiracho. 8 Tok ri quimolon-apu-qui' chiri' xquitz'et re', can achique na xquina' y xquiya' ruk'ij ri Dios ri ruyo'on-pe ri nimalaj uchuk'a' ri' chiquicojol.
9 Tok ri Jesús xel-pe chiri', xutz'et jun achi rubinan Mateo, tz'uyul ri achique lugar nuc'ul-vi can ri impuestos, y xu'ij che: Quinatzekle'ej,[~6~] xcha'. Xcataj c'a pe ri Mateo y xutzekle'ej ri Jesús. 10 Y jun k'ij tok ri Jesús tz'uyul chuchi' mesa pa jay, eq'uiy c'uluy tak impuestos y vinak ri ni'ix aj-mac chique xe'uka, y ja jun rije' xetz'uye-apu chuchi' ri mesa riq'uin ri Jesús y ri ru-discípulos. 11 Tok ri achi'a' fariseos xquitz'et ri najin chiri', quire' xqui'ij chique ri ru-discípulos ri Jesús: ¿Achique roma ri Itijonel niva' quiq'uin la c'uluy tak impuestos y quiq'uin la aj-mac[~7~] tak vinak? xecha'. 12 Tok ri Jesús xrac'axaj ri tzij re', rija' xu'ij: Man chique ta ri utz niquina' nic'atzin-vi ri aj-k'omanel, xa chique ri yeyavej. 13 Roma c'a ri', rix titz'eta' y tivetemaj achique ruchojmil ri ruch'abel ri Dios tz'iban can ri nu'ij: Yin ninjo' chi rix yixpokonan,[~8~] y mani ye'icamisaj chicop chinuvech. Quiri' nin-ij chive, roma yin man xipe ta chicoyoxic ri niquinojij chi can choj ri quic'aslen; yin xipe chicoyoxic ri aj-mac,[~9~] richin tiquijala' quino'oj y tiquiya' can ri mac, xcha' chique.
14 Tok xe'uka ru-discípulos ri Juan ri Bautista riq'uin ri Jesús, xqui'ij che: Roj q'uiy (mul, paj) nika'an coch'on vayijal. Quiri' mismo niqui'en ri yetzekle'en quichin ri achi'a' fariseos. Jac'a ri a-discípulos rat, ¿achique roma man niqui'en ta coch'on vayijal? xecha' che. 15 Ri Jesús xu'ij chique: ¿Utz cami chi yebison ri ec'o pa jun c'ulubic tok c'a c'o na ri ala' ri c'o pa ruc'ulubic quiq'uin? Pero xque'erila' k'ij chi ri ala' xteleses-e chiquicojol;[~10~] c'ajari' xtiqui'en coch'on vayijal.[~11~] 16 Man jun vinak xtucusaj jun c'ac'ac' c'ojobel richin nuc'ojoj jun tziek ri xa tzia'k chic. Roma ri c'ac'ac' c'ojobel c'a nuc'ol na ri' y xa nujec' ri tzia'k chic, y romari' más nirak'ach'itaj-ka. 17 Y man jun niyaco c'ac'ac' vino chupan tzia'k tak tz'un.[~12~] Roma ri c'ac'ac' vino yerubojij-e ri tz'un, y nitix-e ri vino, y ri tz'un man jun chic yec'atzin-vi. Man quiri' ta ni'an. Ri c'ac'ac' vino niyac chupan c'ac'ac' tak tz'un, y quiri' nis-ta ri tz'un man yebojbo' ta, y nis-ta ri vino man nitix ta e; chi ca'i' niyaque' utz. Quiri' ri ejemplo xutzijoj ri Jesús.
18 Ri Jesús c'a najin na chutzijosic ronojel re', tok c'o jun achi c'o ruk'ij xuxuque' chuvech, y quire' xu'ij che: Ri numi'al c'a ja oc (xcom, xquen) ka. Tabana' favor, jo' chuvij richin na'aya' ri ak'a' pa ruvi'; yin veteman chi nic'astaj chic, xcha' ri achi. 19 Xcataj c'a e ri Jesús, y xutzekle'ej-e ri achi junan riq'uin ri ru-discípulos. 20 Jac'ari' tok jun ixok ri ja doce juna' nibin ruquiq'uel[~13~] roma jun yabil xjel-apu chirij ri Jesús y (xutz'om, xuchop) apu ruchi' ri rutziak. 21 Roma rija' can ru'in-pe pa ránima: Xa riq'uin ta juba' (nintz'om, ninchop) apu ruchi' ri rutziak, yic'achoj. Quiri' ru'in-pe pa ránima. 22 Pero ri Jesús xtzu'un-apu riq'uin ri ixok, y quire' xu'ij che: Numi'al, roma ronojel avánima[~14~] xape viq'uin, romari' xacolotaj chuvech ri ayabil. Caquicot, xcha' che. Y ri ixok ja hora ri' xc'achoj riq'uin ri ruyabil. 23 Tok ri Jesús xoc-apu pa racho ri achi c'o ruk'ij, xerutz'et-apu ri yek'ojoman xul roma ri ámna, y man juba' ta oc vinak ri yech'ujlan riq'uin ok'ej. 24 Jac'ari' tok rija' xu'ij chique: Quixel na e juba',[~15~] roma ri xten re' man caminak ta, xa niver,[~16~] xcha'. Pero rije' xa xetze'en-ka chirij. 25 Jac'a tok e'elesan chic pe ri ec'o pa jay, xoc-apu ri Jesús, (xutz'om, xuchop) apu ruk'a' ri xten, y ri xten jari' xcataj-pe. 26 Ri xbanataj chiri', xbe rutzijol[~17~] chi naj chi nakaj chupan ri roch'ulef ri'.
27 Tok ri Jesús elenak chic pe chiri', ec'o ca'i' man yetzu'un ta xetzekle'en richin y riq'uin cuchuk'a' niqui'ij: ¡Tapokonaj kavech rat ri rat riy-rumam can ri rey David![~18~] yecha'. 28 Tok ri Jesús xoc-apu ri pa jay ri can nic'uje-vi, xe'oc-apu ri ca'i' ri' riq'uin. Y ri Jesús xuc'utuj chique: ¿Ninimaj rix chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un? xcha' chique. Y rije' xqui'ij: Ja', Ajaf. Nikanimaj, xecha'. 29 Jac'ari' ri Jesús xuya-apu ruk'a' chi tak runak'-quivech y xu'ij chique: Roma rix ninimaj chi yin yitiquer nin-en chive chi yixtzu'un, tibanataj c'a ri nijo', xcha'. 30 Y ri quivech, jari' xejakataj.[~19~] Jac'a ri Jesús quire' xu'ij-e chique: C'o ixiquin, man jun achok che titzijoj-vi[~20~] ri xbanataj, xcha'. 31 Jac'a rije' xa chi naj chi nakaj chupan ri lugar ri' xquelesaj-vi rutzijol[~21~] ri Jesús.
32 Ri ca'i' ri xc'achoj runak'-quivech ja ye'el-e riq'uin ri Jesús chiri', tok ec'o chic ch'aka' quic'amon-apu jun mem ri ocunak itzel espíritu riq'uin.[~22~] 33 Tok ri Jesús relesan chic e ri itzel espíritu, ri mem xch'o. Jac'a ri xetz'eto, achique na xquina' y niqui'ij: Man jun bey tz'eton chi quire' nibanataj vave' pa roch'ulef Israel, yecha'. 34 Jac'a ri achi'a' fariseos xa quire' niqui'ij: Ja ri cajaval ri itzel tak espíritu niyo'on ruchuk'a'[~23~] ri Jesús richin yerelesaj itzel tak espíritu, yecha'.
35 Pa ronojel tak tinamit y aldeas[~24~] nik'ax-vi ri Jesús, yerutijoj ri israelitas ri niquimol-qui' pa tak qui-sinagoga. Nutzijoj chique ri utzulaj ch'abel ri nu'ij achique ruchojmil ye'oc pa ruk'a' ri Ajaf Dios richin yeru'on gobernar, y nu'on chique ri yeyavej chi yec'achoj chuvech ronojel ruvech yabil y k'axomal. 36 Tok xerutz'et chi eq'uiy ri vinak, xupokonaj quivech, roma ecosnak chucanoxic ruchojmil ri c'aslen, y man jun nito'on quichin, xa e'achel ovejas[~25~] ri manak quiyuk'unel. 37 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij chique ri ru-discípulos: Can kitzij chi ri vinak e'achel jun mama li'aj tico'n ri nic'atzin nimol ruvech, pero ri yemolo man eq'uiy ta.[~26~] 38 Roma c'a ri' rix, tic'utuj che Rajaf ri samaj chi querutaka-pe más rusamajela' pa rutico'n.
<- San Mateo 8San Mateo 10 ->*9:1 Mt. 4:13.
*9:2 Mt. 8:10; 9:22.
*9:2 Sal. 32:1, 2; Ro. 4:6-8; Ef. 1:7.
*9:4 Sal. 139:2; Mt. 12:25; Mr. 12:15.
*9:6 Hch. 5:31.
*9:9 Mt. 4:18-22.
*9:11 Lc. 15:2; 19:7.
*9:13 Pr. 21:3; Os. 6:6.
*9:13 Mt. 3:2; Hch. 17:30; 1 Ti. 1:15; 1 Jn. 3:5.
*9:15 Jn. 16:16.
*9:15 Hch. 13:2; 14:23.
*9:17 Jos. 9:4.
*9:20 Lv. 15:25.
*9:22 Mr. 10:52; Lc. 7:50; 17:19; 18:42; Hch. 14:9.
*9:24 Hch. 9:40.
*9:24 1 R. 17:18-24; Hch. 20:10; Jn. 11:11-14; 1 Ts. 4:13, 14.
*9:26 Is. 52:13.
*9:27 Mt. 15:22; 20:30-34; Lc. 18:38.
*9:30 Sal. 146:8; Jn. 9:7.
*9:30 Lc. 5:14.
*9:31 Mr. 7:36.
*9:32 Mt. 12:22; Mr. 9:17; Lc. 11:14.
*9:34 Mr. 3:22.
*9:35 Mr. 6:6; Lc. 13:22.
*9:36 Is. 53:6; Mr. 6:34.
*9:37 Lc. 10:2; Jn. 4:35.