1 Tok ri Jesús, ri ru-discípulos y ri ajani ebenak quiq'uin nakaj chic ec'o-vi-apu che ri tinamit Jerusalem, ri achique lugar c'o-vi ri aldea Betfagé ri c'o-apu chunakaj ri juyu' Olivos,[~1~] ri Jesús xerutak-apu ca'i' ru-discípulos,[~2~] 2 y xu'ij c'a e chique: Quixbin-apu chupan la aldea la c'o-apu la'; xe xquixoc-apu, jari' nivil jun burra yukul, y jun alaj burro riq'uin. Tisolo-pe y que'ic'ama-pe chuve. 3 Si c'o jun ri c'o achique xtu'ij-pe chive, rix ti'ij che: Yec'atzin che ri Ajaf,[~3~] pero xa cha'anin xquerutzolij-pe, quixcha' can. Quiri' xu'ij-e ri Jesús chique. 4 Ronojel re' xbanataj, richin quiri' nibanataj ri tz'iban can roma ri jun profeta ojer can. Ri ruch'abel ri Dios ri rutz'iban can ri profeta quire' nu'ij:
12 Chiri' pa tinamit Jerusalem, ri Jesús xoc pa racho ri Dios[~13~] y xerokotaj-pe conojel ri yec'ayin y ri yelok'on chiri'. Xuticmayila' can qui-mesas[~14~] ri eq'uexoy ruvech méra, y ri quich'acat ri yec'ayin palomas, 13 y quire' xu'ij chique: Chupan ri tz'iban can, ri Dios nu'ij: Ri vacho, jay[~15~] richin oración. Jac'a rix xa quijul elek'oma'[~16~] ibanon che, xcha' chique.
14 Chiri' pa racho[~17~] ri Dios, ec'o man yetzu'un ta[~18~] y ec'o man utz ta cakan[~19~] ri xejel-apu riq'uin ri Jesús, y rija' xu'on chique chi xec'achoj.[~20~] 15 Jac'a ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' q'uiy queteman chirij ri ley, xa xcataj coyoval tok xquitz'et ri nimalaj tak milagros ri yerubanala', y chi ri ch'utik alabo chiri' chuvech racho ri Dios riq'uin cuchuk'a' quire' niquibila': ¡Matiox chi xuka ri ka-Rey, ri riy-rumam[~21~] can ri David! yecha'. 16 Roma c'a ri', quire' xqui'ij che ri Jesús: ¿Navac'axaj ri yetajin chubixic ri ac'ola'? xecha'. Jac'a ri Jesús xu'ij chique: Ja', ninvac'axaj. ¿Man itz'eton ta c'a ri tz'iban can chupan ruch'abel ri Dios c'a? Chiri' nu'ij:
18 Cumaj yan chuca'n k'ij, ri Jesús nivayijan[~24~] xtzolij-pe pa tinamit Jerusalem. 19 C'o c'a jun mata higo xutz'et-apu chuchi' bey, y xjote-apu chuxe'. Pero man jun ch'uti ruvech xril, xa ruyon ruxak. Roma c'a ri', ri Jesús quire' xu'ij che ri che': Man jun bey chic xtaya' avech, xcha' che. Y ri che' cha'anin xchakij-ka. 20 Tok ri discípulos xquitz'et chi can xchakij-vi-ka ri mata higo,[~25~] xquibila' chiquivech: ¿Achel chi can cha'anin xchakij-ka ri mata higo? xecha'. 21 Quire' c'a rutzolic quitzij xu'on: Can kitzij nin-ij chive: Si rix cukul ic'u'x,[~26~] y man caca' ta ni'en-ka che ri ivánima, man xe ta che jun mata higo xti'en chi nichakij-ka, ja jun re jun juyu' re', si xti'ij che chi tel-e vave' y tik'ax chupan ri mar, can quiri' vi xtibanataj. 22 Ronojel ri nic'utuj rix tok ni'en orar, si cukul ic'u'x nic'utuj, can xtiyo'ox-vi-pe chive,[~27~] xcha' ri Jesús.
23 Tok ri Jesús ja yerutijoj ri vinak chiri' pa racho ri Dios, ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri nima'k quijuna' achi'a' c'o quik'ij chiquicojol ri vinak, xejel-apu riq'uin y xquic'utuj che:[~28~] ¿Achique ak'a' rat chi ye'abanala' ronojel re yatajin riq'uin?[~29~] ¿Y (achique, acu'x) x-in chave chi quire' que'abanala'? xecha' che. 24 Ri Jesús xu'ij chique ri achi'a' ri': Quiri' mismo yin c'o jun ninjo' ninc'utuj chive, y si xti'ij-pe chuve ri achique xtinc'utuj chive, yin xtin-ij chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' richin yenbanala' quire'.[~30~] 25 Jac'ari' xuc'utuj chique: Tok ri Juan xeru'on bautizar ri vinak, ¿Dios cami biyon-pe che, o xa vinak? xcha'. Jac'a rije' quire' niquic'utula-ka chiquivech: Si xtika'ij chi ri Juan ja ri Dios takayon-pe, ri Jesús xtu'ij chike chi achique roma man xkanimaj ta. 26 Y si xtika'ij chi xa vinak xe'in che ri Juan, roj nikaxi'ij-ki' chi ri tinamit yecataj-pe chikij, roma chiquivech conojel, ri Juan can profeta vi,[~31~] yecha'. 27 Jac'ari' xqui'ij-apu che ri Jesús: Roj man keteman ta, xecha'. Y ri Jesús xu'ij chique: Quiri' mismo xtin-en yin; man xtin-ij ta chive ri achok riq'uin petenak-vi chi c'o nuk'a' chi yenbanala' quire', xcha'.
28 Jac'ari' tok ri Jesús xu'ij: Vacami c'a, rix ti'ij-pe ri achique ninojij pa ruvi' ri xtin-ij chive: C'o jun achi ec'o ca'i' ruc'ajol. Rija' xbe-apu riq'uin ri na'ey ruc'ajol y quire' xu'ij che: Nuc'ajol, vacami cabin, catesamaj ri pa juyu' ri katicon-vi uva, xcha' che. 29 Jac'a ri ala' xu'ij che ri rutata':[~32~] Manak samaj ninjo' nin-en yin, xcha'. Pero c'a juba' tu'ij quiri', xunojij-ka chi man utz ta ri xu'ij,[~33~] y xa xbe ri pa samaj.[~34~] 30 Xbe c'a apu ri tata'aj riq'uin ri jun chic ruc'ajol, y achel xu'ij che ri na'ey ruc'ajol, quiri' mismo xu'ij che ri ruca'n. Ri ala' ri' xu'ij che ri rutata': Utz c'a, ja yi'e, xcha'. Pero xa man xerubana' ta[~35~] ri samaj. 31 ¿Achique chique ri ca'i' alabo re' ri xbano ri nrojo' ri tata'aj, ninojij rix? xcha' ri Jesús. Y ri achi'a' ri' xqui'ij: Ja ri na'ey ala', xecha'. Ri Jesús xu'ij chique: Yin kitzij nin-ij chive chi xa ja ri c'uluy tak impuestos y ri ixoki'[~36~] man utz ta quic'aslen, jari' ri xque'oc na'ey chivech rix chiquicojol ri erichin ri ru-gobierno ri Ajaf Dios. 32 Roma tok xpe ri Juan ri Bautista,[~37~] xuc'ut jun chojmilaj bey chivech,[~38~] y rix man xinimaj ta. Xaxe ri c'uluy tak impuestos[~39~] y ri ixoki' man utz ta quic'aslen ri xeniman. Jac'a rix, masque xitz'et chi rije' xquinimaj, pero rix man xijal ta ino'oj richin ta xinimaj.
33 Tivac'axaj na pe jun chic ejemplo: C'o jun tata'aj xutic uva chuvech jun rujuyu'[~40~] y xuc'ojoj rij. Xu'on can jun achel pila ri pa rujuyu' richin niyitz'-vi ri uva, xu'on jun garita quichin ri chajinel y xuya' can ri rujuyu' pa (k'uch, cuchubal) chique ca'i-oxi'[~41~] achi'a' ri xquesamajin ruvech, c'ajari' xbe naj.[~42~] 34 Tok xril k'ij chi nich'up ruvech ri uva, ri tata'aj re' xerutak-e jujun rusamajela' quiq'uin ri yesamajin ruvech ri juyu' richin nequic'ama' ri parte che ri tico'n ri can richin vi rija'.[~43~] 35 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', xa chi oyoval xequic'ul-vi[~44~] ri samajela'. Jun xquich'ey-pe, jun xquic'ak-pe che abaj[~45~] y jun xquicamisaj. 36 Ri rajaf ri juyu' xerutak chic e ch'aka' samajela', más eq'uiy que chuvech ri xerutak na'ey. Jac'a ri yesamajin ruvech ri juyu', mismo chi oyoval xequic'ul-vi, achel xqui'en-pe chique ri xetak na'ey. 37 Pa ruq'uisbel, ri rajaf ri juyu' xutak-e[~46~] ri ruc'ajol quiq'uin roma quire' nunojij: Si ja ri nuc'ajol ri xteka quiq'uin, can xqueniman-vi chuvech, xcha-ka pa ránima. 38 Pero ri yesamajin ruvech ri juyu', tok xquitz'et chi ja ruc'ajol[~47~] rajaf ri juyu' ri tzalan-apu quiq'uin, quire' niquibila' chiquivech: Jare' ntoc can rajaf ri juyu' re'. Quire' quixampe, tikacamisaj,[~48~] y tikabana-ka kichin che ri juyu' ri xtiyo'ox che ri c'ajol re', xecha'. 39 (Xquitz'om, xquichop) ruc'ajol rajaf ri juyu', xquelesaj-pe ri pa juyu' y xquicamisaj.[~49~] 40 Tok xtipe rajaf ri juyu' ri ticon uva chuvech, ¿achique cami xtu'on chique ri yesamajin ruvech ri rujuyu'? xcha' ri Jesús. 41 Rije' xqui'ij: Ri rajaf ri juyu' man jun chic quipokonaxic xtu'on ri itzel tak achi'a' ri', xa xquerucamisaj;[~50~] y ri rujuyu' xtuya' chic pa (k'uch, cuchubal) chique ch'aka' chic[~51~] samajela' ri can c'o che ri tico'n xtiquiya' che ri rajaf tok nril k'ij richin ri ch'upuj, xecha'.
42 Y ri Jesús xu'ij c'a chique: ¿Man jun bey ibanon leer ri nu'ij chupan ri ruch'abel ri Dios? Ri tz'iban can quire' nu'ij:
45 Tok ri nima'k tak quik'ij sacerdotes israelitas y ri achi'a' fariseos xquic'axaj ri ejemplo ri xerutzijoj ri Jesús, (xk'ax, xno') chiquivech chi xa chiquij rije' xch'o-vi-ka. 46 Pero masque niquitij quik'ij chi nicajo' (niquitz'om, niquichop), xa niquixi'ij-qui' chiquivech ri tinamit; roma chiquivech ri vinak, ri Jesús can profeta vi.[~56~]
<- San Mateo 20San Mateo 22 ->*21:1 Zac. 14:4.
*21:1 Mr. 11:1; Lc. 19:29.
*21:3 Sal. 24:1.
*21:5 Is. 62:11.
*21:5 Zac. 9:9.
*21:6 Mr. 11:4.
*21:7 2 R. 9:13.
*21:8 Lv. 23:40; Jn. 12:13.
*21:9 Mt. 22:42; Mr. 12:35-37; Lc. 18:38; Ro. 1:3.
*21:9 Sal. 118:26; Mt. 23:39.
*21:10 Mr. 11:15; Lc. 19:45.
*21:11 Jn. 6:14.
*21:12 Mal. 3:1, 2; Mr. 11:11.
*21:12 Jn. 2:13-15.
*21:13 Is. 56:7.
*21:13 Jer. 7:11; Mr. 11:17; Lc. 19:46.
*21:14 Hch. 3:1-10.
*21:14 Is. 35:5.
*21:14 Mt. 11:4, 5.
*21:14 Hch. 10:38.
*21:15 Is. 11:1; Mt. 22:42; Jn. 7:42.
*21:16 Sal. 8:2.
*21:17 Mr. 11:1-11; Jn. 11:18; 12:1-8.
*21:18 Mr. 11:12-14.
*21:20 Mr. 11:20, 21.
*21:21 Mt. 17:20; Mr. 11:23; Lc. 17:6; Stg. 1:6.
*21:22 Mt. 7:7; Mr. 11:24; Lc. 11:9; Stg. 5:16.
*21:23 Lc. 20:21.
*21:23 Ex. 2:14; Hch. 4:7; 7:17.
*21:24 Job 5:13.
*21:26 Mt. 14:5; Mr. 6:20; Lc. 20:6; Jn. 5:35; 10:41, 42.
*21:29 Lc. 15:18.
*21:29 Is. 55:6, 7; Dn. 4:34-37; Mt. 3:2; Hch. 26:20.
*21:29 Jon. 3:3.
*21:30 Mt. 7:21-23; 15:8.
*21:31 Lc. 7:37-50.
*21:32 Mt. 3:1.
*21:32 Is. 35:8; Jer. 6:16.
*21:32 Lc. 3:12.
*21:33 Sal. 80:8, 9; Cnt. 8:11; Is. 5:1; Jer. 2:21.
*21:33 Lc. 20:9.
*21:33 Mt. 25:14; Mr. 12:1.
*21:34 Cnt. 8:11.
*21:35 2 Cr. 36:16.
*21:35 2 Cr. 24:21.
*21:37 Jn. 3:16; He. 1:2.
*21:38 Hch. 4:27.
*21:38 Jn. 11:53.
*21:39 Hch. 2:23.
*21:41 Dt. 4:27.
*21:41 Lc. 20:16.
*21:42 Sal. 118:22; Is. 28:16; Mr. 12:10; Hch. 4:11.
*21:43 Mt. 8:12.
*21:44 Is. 8:14; Ro. 9:32, 33; 1 Co. 1:23.
*21:44 Dn. 2:44; Zac. 12:3.
*21:46 Lc. 7:16.